Mi se pare frumos să descoperi un om. Să stai să-l iei cu punct și de la capăt, fără prejudecăți și etichete. Să-l cucerești bucățică cu bucățică, să-l faci să se deschidă asemeni unei scoici ce-ți înmânează neprețuita-i perlă. Sunt sătulă de ambalaje și măști, tragicomedie văd mereu pe stradă.… [...]
Archive for the ‘personal thoughts…’ Category
Vreme trece, vreme vine…
Sunday, January 27th, 2013Déjà vu
Sunday, January 27th, 2013Sunt într-o stare de totală neliniște și anxietate. Nu-mi găsesc gândurile, nu-mi găsesc locul și mă plimb agitată ca o tâmpită de colo-colo, frângându-mi degetele. Nu-mi vine să cred! Nu poate fi adevărat! După atâția ani?! Mai e oare posibil? Când ți-ai luat speranțele în unghii și le-ai rupt, le-ai sfâșiat cu ciudă și le-ai aruncat plângând ca proasta, mai poate cineva să ți le întoarcă la fel cum erau?… [...]
Când îngerii cad
Wednesday, January 16th, 2013Sunt într-o continuă bucurie sufletească de când pe meleagurile dâmbovițene și-a lăsat voalul ceața. (You don’t say!)
Dacă pe unii îi deprimă, n-are a face. Noapte să fie, și ceață, și fulgi de zăpadă. Fulgi mari și liniștiți ce ți se așează cuminte pe gene încărcate de vis, sau fulgi mari ce dansează provocator și lasciv când stai la cald cu nasul lipit de geam.… [...]
