Nu m-am învățat încă minte cum stă treaba cu joaca asta de-a încrederea și de-a sentimentele, deși aș avea un ocean să-mi stea martor de câte ori zorii nu m-au surprins înlăcrimată și cu ochii îndoliați. Mini carismaticele mele furtuni în pahare de suflet, parcă v-am simțit lipsa, parcă totul a fost straniu și ciudat fără voi, și cine ar fi putut contesta că nu veți reveni?… [...]
Posts Tagged ‘decădere’
Încă aici
luni, decembrie 25th, 2017Jumătate otravă, jumătate zeiță
luni, august 24th, 2015-Domnule, oricine ați fi, salvați-mă! Scăpați-mă de această persoană!
-O persoană atât de minunată?
-Un demon, domnule!… Spuneți că este o ființă minunată… Dimpotrivă, această persoană, pentru dumneavoastră va fi de azi înainte un dușman de temut… Dac-o veți reîntâlni, fugiți… Dacă soarta dumneavoastră vă va aduce vreodată în preajma ei, nu acceptați nimic din ce vă va oferi…
Temeți-vă de paharul de apă pe care vi-l va oferi, de fructul din care va mușca jumătate și vă va oferi cealaltă jumătate, de bijuteria pe care v-ar oferi-o, rugându-vă s-o acceptați!… [...]
Cât de mult m-ai plăti pentru întreaga noapte?
marți, august 4th, 2015M-am împiedicat de un șiret, deși eu îl credeam legat bine printr-o prietenie de vreo 10 ani. Dovada vie că există șireți, și există șireturi. Incredibilă viața asta, cum mă surprinde mereu, cum mă ademenește cu câte-o mostră de „cum ar fi fost dacă…”.… [...]
Și timpul s-a oprit în I.O.R.
sâmbătă, decembrie 14th, 2013În lumea ta cu norișori de zahăr și câmpii doldora de floricele de hârtie, ți-e cel mai bine. Ești singură aici, doar tu știi cărarea și nimeni nu te poate deranja, soarele strălucește după pofta inimii tale, iar durerile de tot felul pot fi plânse în pace.… [...]
