…Un om este ani de zile fericit, și deodată simte că se îneacă. Devine brusc, nemulțumit. Nu îi mai plac hainele de pe el, care au început să atârne ca pânzele unei corăbii abandonată de zeul călătoriilor…
Dar, cu Dalia alături, amintirea fericirii de copil, mi s-a răsfrânt ani de zile în fiecare pas, atunci când, dimineața, îmi priveam picioarele și le întrebam: „astăzi unde o să mă purtați?”.… [...]