Thursday, March 28, 2024 11:54

Renuntare

Nu
mai stiu drumul spre tine, desi mi l-ai intesat cu firimituri, sa nu ma
ratacesc… Sau poate doar mi s-a parut. Mi-as smulge singura inima din
piept, sa nu mai vada sperante desarte in orice cuvant, sa nu ma mai
amageasca inutil… Mi-as dori s-o privesc stingandu-si bataile in palma
mea, si asta sa-mi ramana ultima imagine in pupile. Batai nebune, de
dragoste prosteasca, sinucigasa, interzisa, fara sens. Mi-ai fi putut
oferi un suras, si totusi ai ales sa-ti intorci magiile caprui spre alte
zari, opuse mie, interzise pasilor mei. Din nedumerire ori spaima, am
facut ochii mari si m-am oprit in drum. Am ramas aici, sa te astept,
desi e pustiu, e frig, soarele asfinteste si simt ca n-ai sa te intorci.
Au sa nasca iar miliarde de stele ce-mi vor implora visarea. Dar ce
folos visarea, cand ea nu imbratiseaza, nu mangaie degete, nu priveste
in ochi?
Mi-as da trei zile din viata sa fii aici, langa mine, si sa taci. Atat.
Sa te asezi o clipa-n fata mea, sa ma privesti din lumea ta de durere,
iar eu sa-ti citesc renuntarea-n ochi. Si-atat mi-ar fi de-ajuns sa
redevin statuie cu inima de piatra…

ETERNITATE

Vreascuri pribege ard in noapte.
E azi sau e maine…
nici eu nu mai stiu…
Ma-ncearca taria unor vise furate:
le vad, tremur si plang…
As vrea sa raman asa pana maine,
si maine sa fie un infinit;
Sa aud de ingeri glasuri curate,
sa fiu orbita de stelele toate,
sa tremur si sa plang…
Mai vreau doar o clipa s-ating nemurirea,
s-o simt cum imi curge prin vene,
sa mistui durerea din trupul meu greu,
sa sterg tot ce-i rece si putred si rau,
s-adulmec eternul ce dainuie-n soapte,
sa ard de focul viu ce se inalta in noapte.

NEGARE

Cand ai ridicat ochii spre mine
aveai privirile in lacrimi…
Mi-ai spus „Nu plange! Nu pot suporta!”
Dar nu ti-ai intors cuvantul…
De ce, atunci, mi-ai spus sa ma opresc,
cand asta doar imi ramasese?
Sa plang, atata mai puteam,
desi as fi vrut sa-ti smulg carnea
cu dintii
si sa te sfaram cu pumnii,
si sa te calc in picioare…
Mi-ai spus: „Nu pot… Nu am ce sa fac…”
si de plecat tot ai plecat,
desi vedeai ca stau sa ma prabusesc
sub povara renuntarii tale…

Șoapte...

comentarii

2 Responses to “Renuntare”

  1. Vendretta spune:

    Efecte lacrimogene în operele tale…Nu știu ce altceva să-ți spun.

  2. rusoaica spune:

    what else there is to say?..

Leave a Reply