Thursday, March 28, 2024 10:22

Lena

Se mai întâmplă uneori ca cititorii blogului meu (scumpii mei cititori!) să mă contacteze și înafara comentariilor publice aruncate în lume. Bunăoară, am fost foarte intrigată și încântată atunci când o cititoare m-a podidit într-un mail cu un buchet întreg de complimente, admirație, empatie și mulțumiri, iar ulterior, corespondența noastră s-a întins în câteva zeci de email-uri, în care ne-am tot cunoscut una pe alta și am făcut schimb de multe lucruri și gânduri.

Îmi place uneori să stau și să citesc scrisori, mesaje și e-mailuri vechi (v-am spus că am mesaje în telefon tocmai din Cretacic?), îmi place să-mi reamintesc momentele frumoase pe care le-am petrecut, gândurile bune pe care le-am schimbat, zâmbetele ce le-am produs sau mi s-au produs, etc. Aseară, stând și răsfoind prin e-mail, am dat peste mesajele adorabilei ființe, și timp de câteva ore mi-am încântat ochișorii și sufletul recitind de zor.

Spre rușinea mea, am constatat că am făcut o promisiune pe care nu am respectat-o, pentru că eu cu capul în nori – bifat; eu uitucă – bifat; eu neserioasă (cel puțin în cazul ăsta) – bifat! Așadar, ființa care mi-a încântat câteva ore din viață, Lena pe numele ei de corespondență, îmi trimisese câteva poezii care mi-au plăcut mult și pentru care cerusem dreptul de a le posta pe blogul meu, lucru pe care însă constat că nu l-am făcut nici până acum. Bad rusoaica, bad! ;(

Prin urmare, nu știu, dragă Lena, dacă încă mai vii să-ți iei porția de lume prin ochi de rusoaică. Dar, dacă o faci, să știi ca mi-am îndeplinit cuvântul.

Poezii trimise de o dragă cititoare, înainte de a dispărea înapoi în neantul din care a apărut:
Rabdă
Ştii că o inimă are patru camere, da, ştii; însă, că doar un plămân 3 lobi,
Celălalt doar 2, puţin probabil. Anatomie are origine latină, înseamnă
A tăia
În profunzime.
Fără a bandaja.
Mai ştii că în tăcerile lor te apasă curiozitate, şi că-n monologuri de snobi
Îţi poţi adormi corpul, căci pacienţa nemeritată, politicoasă, formală
Oboseşte şi plictiseşte.
Însă, na, regulile de maniere susţin coloana de 33 sau 34 de vertebre a umanei societăţi
În plus, te îngrozeşte
Mai mult decât te tentează, ideea de a te revolta, de a nu irosi de timp alunecoase unităţi
În unii sau alţii, pasageri şi neimportanţi
Nu-i bine să atragi atenţii răzbunătoare
Închide ochii, tolerează şi prostie şi eroare
Căci, acceptarea are papuci grei, dar eleganţi

Prea multe ţinte….
Sorb puritate din ochi limpezi de lumină întunecată
Negrul e solemn, te lasă să te înfăşori în cocon acoperitor
De euri indulgente. Mă învăţ noi uimiri şi patimi. Dar, dor
Şi tremur pentru tot ce-am lăsat, voluntar, în odată

Prea multe ţinte, prea lacomă în idei de diverse împliniri
Astfel, mă sabotez, nehotărâtă şi fervidă, cu oscilaţii grosolane
E fundamental, am constatat, să prioritezi în ce anume trăiri
Te vei inunda acum şi după, căci mai multe dedicări simultane
Îţi descompun energia, şi intensităţile complete sunt real vitale,
Când te răspândeşti între drumuri, te pierzi în grele nesimţiri

Imaginează-ţi
Imaginează-ţi un sol acoperit cu coji de nuci umplute cu făclii
Suntem noi. Carcase goale cu miezuri arzătoare ce consumă treptat
Apoi, închide ochii şi vizualizează bucăţi de voal mătăsos şi alb
Învăluindu-te încet, simţi atingerea tandră, însă în ale vremii intemperii
Eşti expus. E-n regulă, nu-i nimic, la urma urmei, frigul e ştiut conservant

Întinde-te pe un pat de lână neînsângerată, acoperit cu petale negre de catifea
Simte moliciunea, lasă-i căldura să-ţi detensioneze îngrijorările permanente
Deschide ochii, înmagazinează în rafturi de memorie de lungă durată seninul însorit şi clar
Nu respira, plimbă-ţi leneş limba peste buze, simte gustul de tine, şi nu uita
Să-ţi dezmorţeşti degetele în rotiri circulare când încremeniri impertinente
Îţi vânează memoria. La final, ridică-te, urcă muntele, şi c-un vultur liber imaginează-te egal

Șoapte...

comentarii

Tags: ,

4 Responses to “Lena”

  1. Lena... spune:

    Încă mai vin, chiar dacă mai rar…:) Uitasem aproape de trimiterea acelor poeme, întrucât adresa respectivă de e-mail a devenit inaccesibilă la scurt timp după încheierea scurtei noastre corespondenţe… Aşadar, m-ai surprins plăcut, nostalgico! ;) Best wishes, Liz

    • rusoaica spune:

      Hihii! Nici prin gând nu-mi trecea că am să te mai regăsesc vreodată! Mi-ai făcut cea mai plăcută surpriză pe ziua de azi, cum s-ar spune, mi-ai înseninat seara! :) Bine-ai (re)venit pe la mine, Lizule, tare dor mi-era! :)

  2. Vienela spune:

    Rusoaico, mai traiesti? Blogul pare aproape mort… :) Mi-e dor de tine!

Leave a Reply