Pentru că nu m-am maturizat încă de tot, mai am încă momente când îmi amintesc sentimente și trăiri din copilărie, și le simt vii, ca și cum le-aș trăi acum, sau acum ar fi din nou atunci. Când eram mică, aveam adesea ore întregi când mă rupeam de realitate și visam, și visaaaaam, cu și fără ochi deschiși, de nici eu nu mai știam sigur ce e vis și ce-i real. Îmi aduc aminte în mod particular un vis ce apărea de multe ori, și care – la vremea aceea – îmi părea perfect realizabil, și chiar de neînțeles cum de oamenii nu-l pun în practică: să călătoresc prin timp și spațiu pentru a vorbi în mod direct cu diverși/se iluștrii/ilustre figuri. Evident, nu aveam habar de timpul relativ al lui Einstein, nici de continuul spațiu-timp, ci doar mi s-ar fi părut superb să pot vorbi, spre exemplu, cu domnul ăla genial de l-a creat pe Jerry ori pe Mickey. Și, zău că n-ar fi fost deloc politicos din partea mea să-l asaltez pe bietul om cu un potop de întrebări, dar..
Acum, că am crescut (măcar în centimetri și în ani) și mi-am mai extins orizonturile de gândire, am mai adăugat pe lista de „Persoane Bune de Vizitat” și alții, mai abstracți și care pentru un copil n-ar prezenta același interes pe care l-ar prezenta, spre exemplu, individul care a inventat prima oară vata pe băț.
Aș fi vrut să-l vizitez un pic pe Hitler. Să văd ce copilărie a avut el, de-a ajuns atât de rău. Să văd ce anume i-a fost atât de fatal încât să-i pervertească sufletul în asemenea hal. Aproape – aproape în aceeași categorie cu el i-aș băga și pe omuleții care au inventat desenele animate cu monștrii din ziua de azi, sau pe cei ce fură copilăria altor copii.
Undeva în topul celor nenumărat de multe persoane pe care mi-aș fi dorit să le vizitez „first hand” și cu care să pot schimba niște vorbe, s-ar afla Freddie Mercury. Doamne, tare-tare mult mi-aș dori să fi putut sta de vorbă cu el într-o zi obișnuită a vieții lui, fără nici un aranjament prealabil, fără oficialități și alte lucruri politicoase. Mi-aș fi dorit să vorbesc cu el într-o zi când s-ar fi simțit timid și singur, și obosit de blițuri, o zi în care ar fi vrut să fie un pic trist și înconjurat de prieteni. Să stăm și să depănăm povești și gânduri…
Ar fi fost inegalabil. Aș fi putut jura că e la fel de frumos ca o oarecare piele înfiorată, pe un oarecare Wembley în fierbere, într-o oarecare seara de iulie…
Șoapte...
Tags: dorință, Freddie Mercury, mesaj pentru mine, trenul personal
Lista mea e lunga :)). Dar pe primul loc ar fi la egalitate Patrick Stewart, Leonard Nimoy, Ian McKellen.
mai pune, mai pune… are balta peste.. ;)
Challenge accepted! Incepand cu marii filosofi din antichitate, regii egiptului, imparatii chinei si japoniei, vikingii, celtii, diverse personalitati din evul mediu, renastere, epoca victoriana, edgar allan poe, etc. etc.
Ce mai, toti oamenii din trecut
Chiar ai vrea sa ii intalnesti pe toti?
Evident!